Campina

Despre Campina - prezentare, informatii, poze si recomandari

Campina a primit un rating de 5 / 5 de la clientii Direct Booking (1 opinii in perioada 13.09.2021 - 13.09.2021). Vezi impresii turisti despre Campina, Valea Prahovei

Localitatea Câmpina a fost menţionată documentar în anul 1503, iar în 1593 apare consemnată ca punct de vamă pe drumul spre Transilvania. In 1663 devine targ. Localitatea cu statut de targ în 1663 se dezvolta treptat, beneficiind în 1791 de prima amenajare a drumului pe Valea Prahovei, datorită trupelor austriece. In 1864 este ridicată la rangul de oraş. In 1890, la Câmpina se ridica prima schelă petrolieră din ţară, iar în 1895 se construieşte rafinăria ,,Fabrica Nouă", pe atunci cea mai mare din Europa. In 1994 oraşul Câmpina a fost declarat municipiu.

Situarea localităţii în plină zonă subcarpatică, la confluenţa văilor Prahovei şi Doftanei, face ca oraşul cu vechi tradiţii turistice şi împrejurimile sale, să fie şi azi apreciat şi frecventat, de foarte mulţi vizitatori veniţi din toată ţara.

Urcând dealul Muscel, la punctul numit „LA OBSERVATOR”, de la cei 550 m ai acestuia se va vedea sub priviri întreaga panoramă a oraşului şi a împrejurimilor sale.
De aici, se constată cu uşurinţă că cele trei râuri care îl înconjoară, la nord râul Câmpiniţa, la est râul Doftana, iar la vest râul Prahova, au reuşit să modeleze terasa Câmpinei, transformând-o într-o platformă de formă triunghiulară, cu pante mai dulci sau mai abrupte.
Terasa Câmpinei, modelată cu mii şi mii de ani în urmă, are avantajul că este înconjurată de o serie de dealuri, despre care putem spune că au transformat-o într-o depresiune ferită de vânturile puternice care bat nestingherite în zona de câmpie.
Coroana de dealuri ce protejează oraşul, este îmbrăcată cu păduri de foioase şi păşuni, care-i conferă un pitoresc deosebit, asigurând totodată localităţii un climat favorabil.

Dar cea mai frumoasă parte a oraşului este situată pe direcţia nord-est, spre cartierul Voila, unde se află şi zona de agrement a localnicilor denumită „FÂNTÂNA CU CIREŞI”, îmbrăcată cu păduri de foioase, printre care se observă pâlcuri de conifere, populate cu veveriţe, poieni însorite cu covoare de iarbă şi smălţuite cu flori. Această zonă, atât de pitorească, nu putea să scape ochiului de artist, al celui care a fost pictorul Nicolae Grigorescu şi care a trăit atâţia ani aici. Chiar unul din aceste luminişuri, poartă denumirea de „ POIANA LUI GRIGORESCU”, fiind preferată de artist pentru pitorescul ei.

De fapt, incepând cu 1836, când poetul Cezar Bolliac, găzduit de boierul progresist I. Câmpineanu, descrie frumusețile locurilor acestea, prin Câmpina își vor perinda pașii nenumarate personalități culturale: Dimitrie Bolintineanu, Ion Heliade Rădulescu, Bogdan Petriceicu Hașdeu, George Coșbuc, Constantin Istrati, Eugen Jebeleanu, Geo Bogza etc., personalitati care și-au legat viața și opera de aceste meleaguri.

Campina | Localitatea Câmpina a fost menţionată documentar în anul 1503, iar în 1593 apare consemnată ca punct de vamă pe drumul spre Transilvania. In 1663 devine targ. Localitatea cu statut de targ în 1663 se dezvolta treptat, beneficiind în 1791 de prima amenajare a drumului pe Valea Prahovei, datorită trupelor austriece

Sursa informatiei prezentate