Dacă te-ai gândit să petreci anul acesta de Revelion în România, atunci cam ști încotro să o apuci. Iar dacă nu, stai liniștit și citește rândurile de mai jos. După ce vei descoperi obiceiurile neaoșe regăsite în marile regiuni ale țării, îți vei face o idee... dacă nu cumva vei lua hotărârea pe loc. Pentru că da, sărbătorile de iarnă îți aduc cele mai frumoase momente din an. Îți aduc zâmbete, entuziasm și dorința unui nou început. Oriunde te duci, casele și magazinele sunt frumos decorate, mesele sunt pline de mâncăruri tradiționale, iar copiii înveselesc atmosfera cu nerăbdarea și entuziasmul lor. Pentru că, în România, revelionul chiar reprezintă un nou început. Un motiv de petrecere și un motiv de a schimba lucrurile care nu ne plac în viață. Așadar, pentru un start cât mai cu „dreptul”, iată câteva tradiții și obiceiuri de Revelion în România, care să te ajute să-ți alegi destinația.... Sau să-ți arate la ce să te aștepți, dacă o știi deja.
La noi în țară, sezonul de iarnă este plin de activități cu tradiție din 24 decembrie până pe 7 ianuarie. Iar printre cele mai importante momentele se numără: Ziua de Crăciunul, Revelionul și Epifania. Cea mai importantă caracteristică a acestor sărbători este varietatea unică de obiceiuri, tradiții și credințe. O varietate redată prin numeroase evenimente artistice, muzicale și folclorice, care ne fac vacanțele de iarnă originale și spectaculoase. Iată ce poți experimenta de Revelion în România
Revelion în România cu Plugușorul
Cum tradițiilor de Crăciun le-am dedicat un articol complet, începem acum cu dimineața zilei de Revelion în România. O dimineață în care grupuri de copii încântă privirile sătenilor cu spectacolul Plugușorului. Echipați cu clopote și cu bice, copiii recită versuri tradiționale, transmițându-le gazdelor dorințele de sănătate și urându-le culturi bogate pentru anul ce vine. În seara aceleiași zile, se organizează „plugul mare”. De data aceasta, grupuri de adulți îmbrăcați în haine tradiționale și jucând instrumente muzicale, interpretează „Plugul”. Este un spectacol mai grandios, în scena căruia intră un plug cu cai sau tauri. Cele mai colorate tradiții de Revelion în România sunt dansurile cu costume, ceremoniile magice de moarte și renaștere, cu o varietate de reprezentări din lumea animală, cum ar fi capre, cai sau urși, și personaje fictive precum diavolul.
Dansul Ursului și Dansul Caprei
Două dansuri cu încărcături spirituale puternice. Unul dintre cele mai spectaculoase dansuri cu costume este „dansul ursului”, ce simbolizează moartea și renașterea Anului Nou. Dansul este realizat de câțiva tineri îmbrăcați în costume de urși și este însoțit de muzica de tobe, care dictează ritmul întregului spectacolul. Pe locul doi, dar nu ca cel din urmă, este „dansul caprei”. Un dans practicat adesea de Revelion în România, ce povestește despre practici magice puternice care pot învia animalul după ce a fost fermecat - un alt simbol al morții și renașterii naturii. De obicei, masca de capra este sculptată din lemn, acoperită cu blană și ornată cu coarnele unei capre adevărate. Trupul caprei este reprezentat printr-un covor colorat, țesut în casă. Atractive și spectaculoase, dansurile în costume de animale reprezintă punctele culminante ale tradițiilor de Revelion din satele din România. „Căiuţii albaştri” (dansatori îmbrăcaţi în uniforme ce imită o trupă de cavalerie a cazacilor) înfrumusețează satele din Botoșani, iar în Bucovina, Bunghierul este „frumosul” Anului Nou. De asemenea, în dimineața de Anul Nou, unele familii tradiționale aruncă bani în apa în care își spală mâinile, tradiția spunând că acest obicei aduce bunăstare.
Tradiția cepei tăiate
Aproape de miezul nopții de 31 decembrie, țăranii prevăd vremea în anul următor, folosind coaja de ceapă. Conform tradiției, cojile se ordonează în lunile anului. Pe fiecare coajă se pune sare, iar la 1 ianuarie (ziua Sf. Vasile), cea care poate anula vrăjitoriile și vrăjile va verifica nivelul lichidului lăsat de sarea topită în fiecare coajă de ceapă. Acesta este modul în care vor ști dacă va fi ploios sau secetos.
Obiceiul curățeniei generale
Toți românii, de pretutindeni, fac curățenie generală înainte de Revelion. Conform obiceiului din străbuni, dacă Anul Nou te va prinde cu o casă murdară, așa va arăta tot anul. Iar superstiția nu se referă doar la curățenie, ci și la banii pe care îi ai în buzunare. Așa că, în Ajun, toată lumea îți umple buzunarele cu bani pentru a-și asigura un nou an prosper. Tot așa sună și când vine vorba de vacanțe. Românii își rezervă vacanțele din timp, în satele din mediul rural, unde să se bucure de relaxare și mese îmbelșugate alături de prieteni și familie. Această zi/noapte trebuie să ilustreze bunăstare, relaxare, veselie și belșug, pentru ca noul an să le cuprindă pe toate. Dacă vrei să te bucuri de tradiții și obiceiuri aparte, care dau atenție actualelor ritualuri precreștine și subliniază stilul de viață predominant agrar din trecut, mergi în zone din Maramureș și Bucovina. Peisajele sunt de o frumusețe ireală, iar căldura oamenilor este de-a dreptul molipsitoare.
Mâncarea de revelion în România
De pe masa românilor de Revelion nu lipsesc sarmalele, friptura, piftia, mămăliga, salata de boef, salata de vinete și pâinea de casă. Multe dintre felurile tradiționale se pregătesc chiar în ziua de Revelion, pentru ca masa să fie plină de bunătăți proaspete, iar aroma de mâncare gătită să dăinuiască întreaga seară. Ca superstiție, oriunde ți-ai petrece vacanța de revelion în România, nu comanda pui sau orice fel de pasăre. Riști să-ți zboare norocul.
Sorcova
Sorcova este o urare, un obicei popular românesc, practicat pe 1 ianuarie atât în satele tradiționale, cât și în marile orașe. Tradiția sorcovei încă se păstrează printre orășeni. Sorcova este un buchet special folosit în special de copii, pentru a le urî un „An Nou Fericit!” gazdelor. În timp ce recită versurile, copiii ating ușor capetele gazdelor (de obicei membri ai familiilor lor) cu acest buchet. Deși în localitățile mari buchetul cu care copiii sorcovesc este din plastic, în mod tradițional, „Sorcova” era alcătuit din unul sau mai multe crengi de fructe (măr, copac, cireș, prune). Toate crengile sunt sunt puse în apă, în locuri calde, pe 30 noiembrie (Ziua Sf. Andrei), pentru a mugi și a înflori în ajunul Anului Nou. Și astfel ia sfârșit seria tradițiilor de Revelion în România.
