Cartisoara

Despre Cartisoara - prezentare, informatii, poze si recomandari

Situată la 47 km vest de municipiul Sibiu, la sud de drumul naţional Sibiu-Braşov (DN1), pe traseul şoselei care traversează Munţii Făgăraş („Transfăgărăşanul”), de o parte şi de alta a pârâului Cârţişoara, aşezarea, cunoscută cândva şi sub numele de „Cârţa Română”, a fost populată, aproape exclusiv, de la începuturile Evului Mediu şi până în prezent, de români. Satul se află pe itinerariul șoselei care traversează Munții Făgărașului. Cea dintâi atestare documentară a localităţii datează din anul 1223, dar este vorba doar de o atestare implicită. Documentele menţionează că aşezarea a fost retrasă de sub autoritatea juridică a românilor şi donată mănăstirii cisterciene Cârţa. Identificarea clară a localităţii şi confirmarea caracterului său românesc datează însă din anul 1252. Pe atunci Cârţişoara, sub denumirea de „Ţara Cârţei”, era centrul administrativ şi politico-religios al Ţării Făgăraşului, având aceeaşi importanţă politico-administrativă precum Braşovul pentru saşi ori Sfântu Gheorghe pentru secui.

Potrivit unor interpretări, se presupune că numele comunei ar fi de origine slavă, fiind derivat din etimonul vechi slav „kurco”, ceea ce înseamnă loc defrişat, „curătură”, fie din sinonimul slavon „krc” sau „krci”. Potrivit altor interpretări, numele aşezării româneşti ar fi fost preluat de la mănăstirea Cârţa, aşezământ al călugărilor cistercieni, ale cărui ruine se pot observa şi astăzi la circa 5 km depărtare de Cârţişoara. Conform altei opinii, originea numelui se află în germanul „kerze” („lumânare”, „candelă”), denumire care îşi are sorgintea în numele latin al conventului mănăstirii Cârţa: „Santa Maria de Candelis”.

În Evul Mediu, localitatea decade până la nivelul unui sat oarecare. Denumirea de Cârţişoara apare în izvoarele scrise în 1509, iar spre jumătatea secolului al XVI-lea apare atestată cu numele celor două sate, Streza-Cârţişoara şi Oprea-Cârţişoara. Un secol mai târziu, cele două sate au fost donate familiei nobiliare Teleki (care a înfiinţat la Oprea Cârţişoara o manufactură care producea hârtie). Cele două sate au fost reunite din punct de vedere administrativ în localitatea Cârţişoara abia în anul 1964.

Dupa desfiintarea iobagiei in Cirtisoara a luat fiinta Ocolul Silvic ce a administrat padurile fostei familii nobiliare Teleki si in general toate padurile proprietate de stat de la comuna Porumbacu de Sus pana la Zarnesti.

Sediul ocolului silvic a fost construit in jurul anului 1900 pe locul unde in trecut exista castelul familiei nobiliare . In prezent in aceasta cladire se afla primaria comunei , in mijlocul unei gradini cu o suprafata de 10.000 mp . In planul de lucrari al actualului consiliu local se afla si renovarea cladirii si amenajarea gradinii spre a i se reda farmecul si frumusetea de odinioara.

Cartisoara este un nume ce te duce cu gandul la poezie, la muntii Fagaras izbucnind mareti si facandu-ti pofta de hoinareala. Cartisoara este satul legendarului cioban Badea Cartan – “dacul coborat de pe Columna”, pastorul roman ajuns la Roma pe jos ca sa sarute Columna lui Traian. Tot Cartisoara este sinonim cu spiritualitate si schitul maicutelor iconare de la Manastirea ce imprumuta numele localitatii.

Veniti aici pentru o excursie plina de file de istorie, de munti inzapeziti, un tur gastronomic si povestile cabanierilor. Nu ratati drumetiile in masivul Fagaras, vizite la Muzeul Satesc Badea Cartan, Biserica Ortodoxa Streza, Biserica Ortodoxa Oprea si Pastravaria Balea

Cartisoara | Situată la 47 km vest de municipiul Sibiu, la sud de drumul naţional Sibiu-Braşov (DN1), pe traseul şoselei care traversează Munţii Făgăraş („Transfăgărăşanul”), de o parte şi de alta a pârâului Cârţişoara, aşezarea, cunoscută cândva şi sub numele de „Cârţa Română”, a fost populată, aproape exclusiv, de la începuturile Evului Mediu şi până în prezent, de români

Sursa informatiei prezentate