Hunedoara

Despre Hunedoara - prezentare, informatii, poze si recomandari

Hunedoara a primit un rating de 4.8 / 5 de la clientii Direct Booking (11 opinii in perioada 03.01.2018 - 24.08.2024). Vezi impresii turisti despre Hunedoara, Transilvania

Situat in partea centrala a judetului cu acelasi nume, pe valea Cernei, municipiul Hunedoara se afla la 19 km de Deva. In teritoriul sau administrativ sunt cuprinse localitatea Racastie si satele apartinatoare Zlasti, Bos, Gros, Hasdat si Pestisu Mare.

Este strabatut de drumul judetean DJ 687 Santuhalm - Hunedoara, drum judetean care face legatura cu drumul european E 7, precum si de drumuri judetene care fac legatura intre Hunedoara si Calan, respectiv Hunedoara si Hateg.

Relieful este reprezentat prin dealuri si glacisuri piemontane, cu altitudini de 300 400 m, la care se adauga Valea Cernei cu lunci largi si trasee bine exprimate.

Atestata documentar la 1265 sub numele Hungnod, conform registrului de dijme papale, Hunedoara va cunoaste o dezvoltare impetuoasa si va juca un rol important In istoria Romaniei. Vechimea acestei asezari ce a luat nastere la poalele dealului Sanpetru la confluenta raurilor Cerna si Zlasti, este mult mai adanca in negurile timpului decat atestarea documentara. Arheologii au descoperit atat in vatra orasului cat si in satele din imprejurimi de unde isi trage seva, urme de locuire, datand din epoca pietrei. De asemenea pe Dealul Sanpetrului dainuiesc intr-o deplina succesiune urme materiale din epoca bronzului si a fierului. Au fost gasite pe terasele din jurul cetatii un depozit, mai mult de o tona de lupe mari de fier si un atelier metalurgic comportand opt cuptoare din vremea daco-getilor.

In actualul areal de locuire al hunedorenilor s-au descoperit tezaure monetare din vremea dacilor, cunoscute sub denumirea “de tip Hunedoara”, precum si monede romane de tip republican sau imperial cuprinzand o perioada de timp Indelungata (183 i.Hr.-sec III. d.Hr.) ceea ce dovedeste puternice contacte economice si nu numai, intre doua civilizatii, una a “cetatii eterne Roma” si alta plamadita de nemuritorii antichitatii daco-getice.

In urma cuceririi Daciei de catre Imperiul Roman, zona Hunedoarei a atras atentia lumii romane prin bogatiile sale, in special fierul. Acest fapt este ilustrat de urmele descoperite la Teliuc, o “villa rustica”, pe dealul Sanpetru era un castru roman in care se instaleaza un post de paza a Legiunii a XIII-a Gemina. Urme s-au mai descoperit langa Castel si langa gara. De asemenea vestigii din aceasta epoca exista si In satele Cincis, Pestisul Mare unde era un vicus (sat roman), Manerau, Nandru, Ghelari etc.

In 1409, la 18 octombrie, regele Ungariei, Sigismund de Luxemburg daruieste si innobileaza pentru faptele militare deosebite pe cneazul Voicu din Cincis, fiul lui Serb. In acelasi document pomeneste si pe alti membrii ai familiei ca stapanitori ai cetatii si domeniului regal Hunedoara. Este vorba de Mogos si Radu, fratii...si Iancu, fiul lui Voicu. Din acest moment, cetatea Hunedoara cunoaste o noua etapa a dezvoltarii sale. Iancu a amenajat cetatea pentru locuit, a construit sala cavalerilor si sala dietei in stil neogotic infrumusetat de logiile exterioare ale acestei sali. De asemenea s-a construit aripa si turnul “ne boisa”(nu te teme), un eventual loc de refugiu in caz de primejdie.

Dupa moartea lui Iancu de Hunedoara la 11 august 1456 la Zemun, langa Belgrad, in Ungaria au loc lupte interne pentru tron in care sunt implicati si succesorii eroului din Hunedoara, lupte care dau castig de cauza fiului lui Iancu, Matei Corvin, care devine rege al Ungariei medievale. In acest rastimp, sotia lui Iancu, Elisabeta si fiul lor Matei vor continua lucrarile de modernizare; In aripa Matei, se picteaza fresca murala ce sugereaza originea romanesca a lui Iancu. Secolul XVII marcheaza noi lucrari la castel legate in mare parte de numele principelui Gabriel Bethlen. Se construieste aripa Bethlen (1622) asa cum o demonstreaza si o inscriptie descoperita pe ancadramentul unei ferestre.

In timpul Corvinilor, Hunedoara devine targ (= opidum) al fierului, metal pe care padurenii il valorifica pentru alte produse, avand valoarea de moneda. Avantajul economic din aceasta epoca al domeniului si orasului Hunedoara se va mentine si in secolele urmatoare. Orasul va ajunge in secolul XVII la o stare prospera, locuitorii sai fiind scutiti de dari fata de stat. Au beneficiat de privilegii inca din vremea regelui Matei Corvin, care in 1480 Ii scuteste pe hunedoreni de plata oricaror dari, scutiri care se pastreaza si in secolele urmatoare. Ca urmare creste numarul locuitorilor care variaza intre 784 in 1512 si 896 in secolul al XVII.

Dupa moartea lui Matei Corvin, Hunedoara intra in stapanirea fiului acestuia Ioan, care se stinge de tanar. Sotia sa Beatrice de Frangepan, se va recasatori cu Georg de Hohenzolern, marchiz de Brandenburg In 1509. Georg de Brandenburg nu se va stabili In Hunedoara. El va numi un castelan cu drept de reprezentare, pe Gheorghe Stolcz.

In 1514 a izbucnit rascoala taraneasca ce a fost condusa de Gh. Doja. Cu acest prilej, multi tarani de pe domeniul Hunedoarei au fost inchisi in cetate drept pedeapsa. Cu sprijinul nobilimii, Ioan Zapolya va Inabusi rascoala.

Sfarsitul sec. XVIII, precum si secolele XIX si XX, marcheza probleme noi, legate de constiinta de neam, de spiritualitate. Aici s-a dezvoltat o spiritualitate romaneasca autentica. In numeroasele biserici sau manastiri ortodoxe ca cele de la Cerna, Plosca, Prislop, Cincis, Nadastie, Manerau, Zlasti si altele au fost scoli de dascali, numerosi cnezi romani indeplinind functia de preoti si dieci. Din pacate nu cunoastem cu exactitate vechimea acestor locase de lumina.

După Al Doilea Război Mondial, conform concepţiei vremii, industria hunedoareană a cunoscut o dezvoltare fără precedent. În preajma revoluţiei din 1989, în Hunedoara, se produceau peste 3 mil. tone de oţel, peste 2 mil. tone cocs metalurgic, încălţăminte, tricotaje etc. Aceasta dezvoltare a atras forţă de munca. Populaţia oraşului a ajuns la un maximum de 89.000 locuitori. Ca urmare s-a dezvoltat spaţiul de locuit, şi s-au construit noi aşezăminte de învăţământ, sănătate sau cultură.

Hunedoara | Situat in partea centrala a judetului cu acelasi nume, pe valea Cernei, municipiul Hunedoara se afla la 19 km de Deva. In teritoriul sau administrativ sunt cuprinse localitatea Racastie si satele apartinatoare Zlasti, Bos, Gros, Hasdat si Pestisu Mare

Sursa informatiei prezentate