Orașul a fost atestat documentar în anul 1329 într-un act al cancelariei regelui Carol Robert și s-a dezvoltat ca un centru aurifer în secolele 14-15. În 1446 orașul devine proprietatea familiei lui Iancu de Hunedoara. În 1469, sub conducerea regelui maghiar
Matia Corvinul (fiul lui Iancu de Hunedoara) orașul este fortificat.
Baia Mare se află în vestul județului Maramureș, pe cursul Râului Săsar. Cu o suprafață a intravilanului de 234,7km2, municipiul cuprinde administrativ și localitățile Blidari, Firiza, Valea Neagră și Valea Borcutului.
Datorită poziției orașului la poalele Carpaților Orientali, în proximitatea orașului se află mai multe dealuri și munți, ca Dealul Florilor (367 m), Dealul Morgău (633 m), Dealul Crucii (501 m), Igniș (1.