Banatul este o provincie istorică împărțită astăzi între România, Serbia (Banatul Sârbesc) și o foarte mică parte din Ungaria. În evul mediu, pe teritoriul Banatului a existat o formațiune politică cu centrul la Morisena (astăzi Cenad). Cei mai cunoscuți voievozi au fost Glad, care a dus lupte împotriva nomazilor maghiari, cu armate formate din români, pecenegi și bulgari, Ahtum și Chanadinus, strănepoții lui Glad, care s-au luptat între ei.

De Anul Nou se fac urări animalelor și se bat pereții grajdului cu bâta de alun, pentru a alunga relele. Tradiția spune că gospodinele care dau de mâncare păsărilor din ciur vor avea parte de găini sănătoase și de multe ouă în anul următor. În seara de ajun, femeile pun sare, vin roșu, colac și bani în fiecare odaie a casei, pentru a îmbuna Noul An să fie unul darnic și îmbelșugat.

Ajunul de An Nou este așteptat cu nerăbdare de tinerele fete care vor să își afle ursitul. Conform tradiției, tinerele se piaptănă și se uită în oglindă, având câte o lumânare în cele patru colțuri. Pentru a-l vedea pe cel cu care se vor mărita, ele trebuie să ocolească oglinda de trei ori, care le indică și dacă ursitul este om bun sau hain.

În satele bănățene, în ajunul Anului Nou, tinerii merg cu Plugușorul pe la casele oamenilor, primind în schimb mere, nuci sau bani. Bărbații pornesc și ei cu Capra pe ulițe, vestind anul ce vine.

În 1 ianuarie, bănățenii așteaptă copiii cu Sorcova, care fac urările pentru noul an, dar și tinerii care colindă casele îmbrăcați in port popular, aducând urări de noroc, sănătate și belșug. Se crede că pe perioada sărbătorilor Sorcova are puterea de a transmite tinerețe și sănătate celui căruia i se fac urările.